[Inregistrare]
[Contul dumneavoastră]

Yahoo Messenger :

In aventura sa spre desavarsire si perfectiune, omul apeleaza la
diferite mijloace. Dintre acestea, unele au valente natural-fiziologice,
altele spirituale. Sportul insa, inteles ca un complex de exercitii fizice
si de jocuri practicate in mod metodic, cu scopul de a dezvolta, de a intari
si de a educa vointa, curajul, initiativa si disciplina, implineste atat
fizicul cat si spiritul.

Sportul reprezinta o cucerire mareata a geniului uman, o realitate
culturala complexa si fascinanta, un domeniu al creatiei prin care omul se
realizeaza si se dezvolta continuu. Pentru ca idealul urmarit prin sport
este cel al armoniei, este idealul de formare a omului complet, ale carui
calitati morale si intelectuale sa se sprijine pe un trup sanatos si bine
dezvoltat.

Nu este nici o exagerare daca vedem in sport, printre altele, si
purtatorul mesajului spiritual al Greciei antice deoarece printre popoarele
vechi, grecii sunt singurii care, depasind ideea de pregatire fizice in
scopuri exclusiv igienice si militare, incadreaza aceasta activitate umana
intr-un sistem de valori moral-estetice. Ei au inteles ca cele doua laturi
ale educatiei - fizica si intelectuala - se conditioneaza reciproc,
echilibrul lor asigurand echilibrul fiintei umane.

Interesul neobisnuit de care s-a bucurat sportul in Grecia antica
este relevat de multitudinea scrierilor in care ecoul lui se face prezent.
Si nu tratatele de specialitate sunt cele mai concludente, chiar daca
existenta lor constituie o convingatoare marturie a preocuparilor de a
cerceta si sistematiza dupa principii stiintifice aceasta activitate, ci
consideratiile despre sport in operele literare, istorice, estetice ori
filosofice. Faptul ca in opere cu cele mai diferite subiecte abunda
referinte la acest domeniu, fie ca termen de comparatie in demonstratii
privitoare la politica, etica, arta etc., fie prin exaltarea unor eroi sau
intamplari din lumea arenei, denota ca sportul era o activitate nu numai
adanc inradacinata in viata sociala, ci si privita cu multa seriozitate. Cel
mai semnificativ indiciu in acest sens este acela ca filosofii au considerat
necesar sa ia atitudine in dezbaterea unor probleme privitoare la cultivarea
corpului si, mai mult, au incercat sa gaseasca si sa formuleze principiile
cele mai adecvate perfectionarii acestuia, mergand pana la a-i aplica
termenii etico-estetici definitorii operei de arta.

Aceasta atitudine nu este surprinzatoare daca amintim ca educatia
fizica reprezenta mijlocul de a satisface, prin cultivarea corpului, una
dintre conditiile *kalokagathiei*, expresie a desavarsirii umane. A fi "bun
si frumos" semnifica a te construi pe tine insuti, cu ajutorul ratiunii, a
actiona asupra naturii (umane) ca un creator de arta astfel privit, atletul
aparea, ca si opera de arta, un produs al actiunii constiente a spiritului
asupra materiei, dar o creatie in care opera si creatorul se identifica. Iar
omul spre care se tinde, in totalitatea sa, este rezultatul operei fizice,
morale si intelectuale exercitate asupra lui insusi, de-a lungul infaptuirii
careia aspira sa atinga virtutea, inteleasa ca un *summum *al aspiratiilor
civice.

Absorbit in preocuparile filosofiei si artei, sportul intra pentru
totdeauna in circuitul vietii spirituale. Integrat in acest circuit, va lua
amploare interesul pentru o pregatire complexa si sistematica, pe care
medicii si filosofii o vor stabili dupa principii rationale, stiintifice,
puse in practica sub supravegherea gimnastilor. Gimnastica tinde sa devina o
adevarata stiinta, sens in care Platon o numeste *sophia *si pe care o
considera indispensabila - alaturi de filosofie - in pregatirea cetatenilor
*Republicii *sale ideale.

Principiile masurii si al simetriei, termeni fundamentali in etica
si estetica, sunt tot mai mult aplicati in arta educarii corpului. Dintre
probele de gimnastica, pentatlonul, ale carui componente supun la un efort
echilibrat toate partile corpului, dezvoltand atat forta cat si rezistenta
si agilitatea, este considerat de Aristotel exercitiul cel mai recomandabil,
capabil sa asigure proportii armonioase si o tinuta demna, corespunzand
principiului estetic al euritmiei.

Mai multe sunt motivele care m-au determinat sa spicuiesc aceste
ganduri de prin ultimele lecturi. Am fost atras, in primul rand, de
frumusetea si perenitatea adevarului pe care il slujesc, acela ca sportul
este o forma complexa de cultura, care angajeaza la cel mai inalt nivel
stiinta, arta si filosofia. In al doilea rand, pentru a-mi actualiza si
pentru a reaminti cititorului interesat pe ce se baza Pierre de Coubertin,
in urma cu peste un secol, atunci cand pleda atat de staruitor pentru
reluarea Jocurilor Olimpice.

Adaug, printre motivele de bucurie pentru aceasta reintalnire cu
sportul, invitatia venita din partea jurnalistului Florin Filioreanu de a
binecuvanta aceasta lucrare, menita sa reliefeze performantele sportului
bacauan. Recunosc, fara vreun pic de mandrie ca, in afara de "turca" din
copilarie si sahul din studentie nu am avut alte intalniri cu sportul. Mai
mult, imi amintesc de faptul ca la varsta adolescentei, elev fiind, intr-o
clasa formata numai din baieti, preferam sa fac matematica in locul orelor
de sport, intrucat profesoara de sport ne cerea sa exersam doar doua probe,
respectiv statul in cap si boxul. Cu statul in cap poate m-as fi acomodat,
desi nu aveam un sort adecvat care sa-mi garanteze pudoarea. In schimb
loviturile de box, pe care mi le administra mai puternicul coleg de banca,
intr-un fel de joaca plina de subtilitate, nu mi-au fost niciodata
stimulative.

Acum, cand experienta m-a invatat sa vad viata "cu alti ochi",
dincolo de amuzamentul amintirilor mele, ghicesc in gestul cronicarului
Florin Filioreanu o componenta pasionala a personalitatii sale, o nuanta de
responsabilitate civica si culturala. Vreau sa spun ca este important sa
"producem" sportivi de performanta, dar este la fel de important sa existe
si oameni care sa exploateze forta educativa a acestor performante. Continui
sa cred ca sportul raspunde unei nevoi umane superioare, chiar daca
angajeaza mai mult disponibilitatile corporale. De aceea, va recomand sa
rasfoiti aceasta carte cu sufletul si pentru suflet, fie ca sunteti sportivi
ori carturari, bacauani ori de pe alte plaiuri mioritice.





*Prof.univ.dr. Stefan
MUNTEANU*