Autori

Autori care au publicat la Editura Rovimed Publishers

Jocul didactic. Jocurile exercitiu si rolul lor in dezvoltarea limbajului copiilor prescolari


Jocul didactic. Jocurile exercitiu si rolul lor in dezvoltarea limbajului copiilor prescolari


14,45 lei cu TVA

0234.537.441
0740.429.533

Luni - Vineri » 09:00-16:00
  • Autor(i): Stan Floarea
  • An aparitie: 2013
  • ISBN: 978-606-583-419-4
  • Pagini: 98

„Tot ceea ce ştim, credem şi gândim despre copil se reflectă în tot ceea ce facem pentru el. Cu cât ne vom apropia mai mult de el şi îl vom înţelege mai bine, cu atât vom învăţa mai multe despre ceea ce ar trebui să facem pentru al ajuta să crească şi să se dezvolte la nivelul întregului potenţial de care dispune”

            Perioada vârstei preşcolare lasă cele mai profunde urme asupra personalităţii, sensibilităţii, mobilităţii şi flexibilităţii psihice, dintre cele mai accesibile, este perioada în care influenţele lasă cele mai durabile urme, în care se constituie premisele personalităţii şi se aşează bazele „eului” cognitiv, afectiv – motivaţional şi volitiv – caracterial.

            Vârsta preşcolară este considerată ca perioadă în care se modelează capacităţile intelectuale, practice şi calităţile morale ale copilului.

            Limba unui popor constituie un tezaur de nepreţuit, rodul istoriei sale multiseculare. Însuşirea corectă a vocabularului limbii române este o condiţie a însuşirii tuturor cunoştinţelor care fac din individ un membru folositor societăţii.

            Modul de exprimare al copilului arată gradul său de pregătire intelectuală şi reflectă de fapt, modul de gândire al acestuia. Învăţarea conştientă a limbii este legată de dezvoltarea psihologică a copilului, de maturizarea lui intelectuală. Perfecţionarea limbii se realizează pe măsură ce copilul îşi dezvoltă gândirea şi începe să-şi însuşească primele elemente de cultură generală.

            Fiecare activitate la vârsta preşcolară trebuie să-şi găsească aplicabilitatea nu numai pe hârtie, ci şi afară pe stradă, în magazine, lângă şi cu vecinii noştri.

            La dezvoltarea limbajului participă mai mulţi factori: mediul familial şi cel social, toate obiectele de studiu şi în special disciplinele şcolare care prevăd cunoştinţele pedagogice şi au ca obiectiv cunoaşterea limbii şi dezvoltarea limbajului.

            Cultivarea limbii române a constituit o firească preocupare încă din perioada paşoptistă, când Vasile Alecsandri argumenta că „limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc”.

            În anii pe care i-am petrecut în mijlocul copiilor de vârstă preşcolară, am plecat de la ipoteza că, limbajul constituie instrumentul de lucru pentru toate celelalte activităţi ce se desfăşoară în grădiniţă, am constatat că cel mai eficace mijloc prin care copiii îşi dezvoltă limbajul, se pot corecta anumite defecte de vorbire, se pot consolida şi verifica însuşirea unor noţiuni, cât şi a priceperilor şi deprinderilor formate, este jocul didactic.

            Preşcolarul în timpul jocului didactic, mânuieşte diferite obiecte, jucării, astfel îi creăm posibilitatea de a le atinge, de a le pipăi, având asupra lui un puternic caracter motivaţional, dând frâu liber gândurilor fiind nevoit să redea ceea ce vede, ceea ce gândeşte în momentul respectiv.

            Antrenarea tuturor copiilor, mi-a dat prilejul să observ pe fiecare în parte, intervenind numai atunci când au apărut confuzii sau inconsecvenţe, putând realiza sarcinile cognitive şi formativ – educative.

            În atenţia mea a stat, în primul rând perfecţionarea laturii fonetice a limbajului copiilor, ţinând seama de particularităţile fonetice ale limbajului român, deoarece asimilarea compoziţiei sonore a cuvintelor reprezintă la grădiniţă un moment însemnat în dezvoltarea limbajului, ajutându-i în mod special pe copiii cu probleme în exprimare şi pronunţie să se descurce mai uşor.

            În cariera mea didactică am întâlnit şi observat în special la grupa mică şi mijlocie mulţi copii care manifestă tulburări de vorbire, dar printr-o temeinică muncă individuală şi cu grupuri mici de copii, folosind jocurile – exerciţiu şi jocurile didactice alese de mine am insistat asupra corectării pronunţiei copiilor.

            Am observat că forma de joc antrenează, mai bine ca oricare tip de activitate, copilul în stimularea şi exersarea vorbirii în direcţia propusă, fără ca el să conştientizeze acest efort, deoarece introducându-se elemente distractive, care produc copiilor bucurie, activitatea desfăşurată evoluează într-o atmosferă caldă, plină de veselie, copilul participă afectiv la sarcina pe care i-o impune jocul, favorizând însuşirea sau fixarea cu uşurinţă a cunoştinţelor, a deprinderilor.

            I. Cerghit afirma că „jocul didactic a devenit una din principalele metode active, atractive, extrem de eficace în munca instructivă cu copiii.”

            Noi, educatoarele, nu avem dreptul să uităm că modelăm, materia primă – OMUL – şi că în meseria noastră trebuie să punem suflet, răbdare, multă înţelegere şi mult tact pedagogic.

            Pornind de la particularităţile psihice ale copilului preşcolar, m-am gândit că dacă aş aplica o tehnică corectă permanentă în ceea ce priveşte jocul didactic în activităţile desfăşurate ca metodă de dezvoltare a limbajului, aş putea compara rezultatele obţinute cu obiectivele urmărite şi în felul acesta aş putea să apreciez eficienţa metodelor şi mijloacelor folosite.

            Sub influenţa jocului şi a activităţilor programate, îndrumaţi de către mine, experienţa cognitivă a copiilor se amplifică, se conturează memoria şi reproducerea capătă atributul intenţionalităţii.

            Având în vedere importanţa jocului didactic şi a exerciţiului joc în ceea ce priveşte stimularea potenţialului creator al copilului preşcolar şi din dorinţa de a-i face pe copii să îndrăgească jocul în orice context s-ar afla, m-a determinat să caut şi să creez noi jocuri didactice folosite în cadrul activităţilor care au dus la optimizarea procesului de învăţare.

            Lucrarea aceasta îşi propune să valorifice experienţa didactică personală, tinzând spre o mai largă cuprindere, spre o mai atentă selecţie a opţiunilor pedagogice, urmărind cu prioritate educaţia cognitivă şi de limbaj, intelectuală, estetică şi etică a preşcolarului.

            Documentarea am realizat-o pe baza unei bibliografii de specialitate, psihopedagogice şi metodice, cât şi pe baza studiilor apărute în publicaţiile periodice.

            Exemplu: „Curriculum pentru învăţământ preşcolar” (3 – 6/7 ani) – 2008

   M. Bocoş – „Teoria şi metodologia instruirii”

   E. Szekely – „Literatură pentru copii”

  C. Cucoş – „Pedagogie”

  I. Nicolae – „Tratat de pedagogie”

  M. Dumitrana – „Educarea limbajului în învăţământul preşcolar”

 S. Breben, E. Gongea – „Metode interactive de grup”, etc.

           

            „Nu ne putem juca sau nu putem face experienţe cu mintea şi sufletul copiilor. Firea omenească îşi are un mers firesc care trebuie cunoscut şi respectat.”

 

 

 

 



 

 

30 alte produse in aceeasi categorie:

Clientii care au cumparat acest produs au mai cumparat si:

Coş  

Nici un produs

Livrare 0,00 lei
Total 0,00 lei

Coş Plăteşte