Autori

Autori care au publicat la Editura Rovimed Publishers

Productia secundara a ecosistemelor acvatice


Productia secundara a ecosistemelor acvatice


47,25 lei cu TVA

0234.537.441
0740.429.533

Luni - Vineri » 09:00-16:00

 

CUPRINS

Introducere

5

1.      Conceptul de producţie şi productivitate a bazinelor acvatice

6

2.      Producţia secundară

8

2.1.  Factorii care influenţează producţia secundară

8

2.2.  Producţia secundară a zoocenozelor planctonice

9

2.2.1.   Importanţa zooplanctonului în ecosistemele acvatice

10

2.2.2.   Caracteristici morfologice şi fiziologice ale zooplancterilor

11

2.2.3.    Adaptări ale organismelor zooplanctonice

17

2.2.4.   Repartiţia zooplanctonului în ecosistemele acvatice

18

2.2.5.   Migraţiile zooplanctonului

22

2.2.6.   Acţiunea unor factori ecologici asupra zooplanctonului

23

2.2.7.   Formarea zoocenozelor planctonice în ecosistemele acvatice antropogene    

27

2.2.8.  Producţia şi productivitatea zoocenozelor planctonice

29

2.2.9.   Metode de determinare şi evaluare a zooplanctonului

31

2.3.  Producţia macronevertebratelor acvatice bentonice

42

2.3.1.  Importanţa şi rolul zoobentosului în ecosistemele acvatice

42

2.3.2.  Macronevertebratele bentonice – bază trofică pentru peşti

44

2.3.3.   Categorii ecologice de macronevertebrate bentonice

46

2.3.4.   Adaptări ale macronevertebratelor bentonice

48

2.3.5.Metodologia de determinare şi evaluare a zoobentosului     

51

            2.3.5.1. Colectarea probelor

51

2.3.5.2. Aparate şi metode de colectat probe de bentos

53

            2.3.5.3. Conservarea probelor

57

            2.3.5.4. Prelucrarea şi evaluarea probelor în laborator

58

 3.   Potenţialul productiv şi producţia piscicolă

60

3.1. Metodologia de investigare a faunei piscicole

60

3.1.1. Metode de colectare a ihtiofaunei

61

3.1.1.1. Colectarea probelor de peşti prin

 electronarcoză

62

3.1.1.2. Pescuitul cu unelte filtratoare

68

3.1.2. Eşantionarea şi determinarea speciilor

71

3.1.2.1. Determinarea parametrilor biometrici

73

3.1.2.2. Calcularea unor indici şi coeficienţi biometrici

76

3.1.2.3. Calcularea unor coeficienţi de creştere şi supravieţuire                                                          

77

3.1.2.4. Marcarea peştilor

78

3.1.3. Structura dimensională, pe vârste şi sexe

80

3.1.3.1. Determinarea vârstei

81

                               3.1.3.1.1. Determinarea vârstei după solzi

82

              3.1.3.1.2. Determinarea vârstei după otolite

84

              3.1.3.1.3. Determinarea vârstei după alte structuri osoase

85

3.1.3.2. Determinarea ritmului de creştere şi a supravieţuirii

87

3.1.3.2.1. Aprecierea gradului de valorificare a hranei

87

3.1.3.2.2. Aprecierea stării de întreţinere a peştilor

88

3.1.3.3. Determinarea creşterii

89

3.1.3.4. Determinarea raportului dintre sexe

94

3.1.3.5. Determinarea ratei mortalităţii

97

3.1.4. Determinarea stocului piscicol

98

3.1.4.1. Determinarea stocului prin metoda captură-marcare-recaptura

99

3.1.4.2. Determinarea stocului prin metoda

 populaţiilor virtuale

99

3.2. Producţia şi productivitatea piscicolă

100

3.2.1. Metode directe de determinare a productivităţii piscicole

101

3.2.2. Metode indirecte de determinare a productivităţii piscicole

104

3.3. Aprecierea stării ecologice a ihtiocenozelor prin

 determinarea IBI

109

3.4. Zonele piscicole din apele curgătoare din România

112

3.5. Gestionarea resurselor acvatice şi managementul

 populaţiilor piscicole

124

 4.  Glosar

127

         Bibliografie selectivă

146

 

 

Introducere

 

            În ultimii 50 de ani ecosistemele acvatice au fost puternic afectate de diverse acţiuni antropice. Impactul acţiunilor umane asupra apelor de suprafaţă a avut ca efect degradarea fizică şi chimică a majorităţii ecosistemelor acvatice, reducerea biodiversităţii acestora şi modificarea productivităţii lor naturale.

            Analizele fizice şi chimice  ale apei după intervenţia umană asupra ecosistemelor acvatice nu sunt suficiente pentru o apreciere exactă a modificărilor  apărute, astfel că se impune utilizarea unor tehnici de investigare biologică, bazate pe analiza unor comunităţi de organisme care reflectă adecvat transformările survenite în integritatea biologică a ecosistemelor.

            Astfel de informaţii se obţin prin monitoring biologic, sistem de lucru ce permite aprecierea schimbărilor în lumea vie sub acţiunea unor factori naturali sau antropici, prin utilizarea de organisme sensibile la astfel de factori. Organisme bioindicatoare pot fi diverse specii de nevertebrate planctonice sau bentonice, dar şi unele specii de peşti.

Prezenţa în planctonul animal a unor anumite specii de zooplancteri oferă indicaţii asupra calităţii apei din acele bazine acvatice. Diferite specii de zooplancton pot constitui indicatori ai saprobităţii şi troficităţii apelor din ecosistemele acvatice.

            Organismele din bentos sunt, de asemenea, excelente indicatoare biotice ale calităţii apei. Din această cauză, studiul organismelor bentonice are mult mai multă relevanţă şi este recomandat în locul unor analize singulare a factorilor chimici ai apei, care indică o situaţie de moment a calităţii apei.

Utilizarea peştilor ca indicatori ecologici ai stării ecosistemelor acvatice prezintă avantajul că prin poziţia lor în lanţurile trofice şi durata mai mare de viaţă comparativ cu nevertebratele, aceştia integrează răspunsul altor compartimente din ecosistem la acţiunea factorilor antropici.

            Efectele acestor factori perturbatori se manifestă prin modificări ale structurii şi compoziţiei faunei acvatice şi prin modificarea productivităţii comunităţilor de animale acvatice.

            Cunoaşterea transformărilor apărute în structura şi funcţiile ecosistemelor acvatice permite luarea de măsuri practice de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor degradate sau de conservare a celor mai puţin afectate de activităţile umane.

             

 

24 alte produse in aceeasi categorie:

Clientii care au cumparat acest produs au mai cumparat si: