Autori

Autori care au publicat la Editura Rovimed Publishers

Dezvoltarea creativitatii micilor scolari prin rezolvare si compunere de probleme matematice


Dezvoltarea creativitatii  micilor scolari prin rezolvare si compunere de probleme matematice


20,00 lei cu TVA

0234.537.441
0740.429.533

Luni - Vineri » 09:00-16:00



Problema creativităţii a preocupat numeroşi cercetători, psihologi, pedagogi şi practicieni în domeniul educaţiei, impresionaţi de valoarea acestei capacităţi care învăluie persoana şi comportamentul unor indivizi creatori. Creativitatea continuă să preocupe, nu pentru că eforturile de până acum au fost sterile, ci pentru că potenţialul creativ reprezintă una dintre avuţiile cele mai complexe şi mai misterioase, iar educa­rea lui în vederea manifestării prin comportamente creatoare, unul dintre cele mai îndrăzneţe şi mai înalte obiective. Educarea creativităţii reprezintă proba practică a nivelului ştiinţelor educaţiei, întrucât comportamentul creator este cel mai complex comportament. Este multinivelar, în sensul că se poate extinde, de la simpla transfor­mare, prin efort propriu a unor mijloace individuale de acţiune, la revoluţionarea din temelii a cunoaşterii întregii umanităţi.

Din ce în ce mai mulţi specialişti consideră creativitatea o trăsătură esenţială şi definitorie pentru existenţa individuală şi pentru evoluţia societăţii. Fiecare om dispu­ne, printre celelalte potenţialităţi, de un potenţial creativ. Problema transformării lui în trăsătură de personalitate este încă controversată. Sunt teoreticieni care consideră că potenţialul creativ are o forţă autopropulsivă, că se actualizează treptat şi de la sine, evoluţia sa nefiind influenţată de mediu şi de educaţie, care nu ar interveni decât în rea­lizarea unei atmosfere permisive. În acest sens, B. F. Skinner afirmă că „nu-l putem învăţa pe elev comportamentul creativ pentru că prin acest fapt el şi-ar pierde origina­litatea” (Skinner, B. E, 1971, p.84). Alţi teoreticieni consideră că nivelul creativităţii depinde numai de calitatea acţiunilor creative, întrucât „creativitatea se învaţă, chiar dacă nu se învaţă ca fizica şi ca tâmplăria. Ar fi mai nimerit să spunem că se descătuşează sau se dezvoltă” (Schwartz, B., 1976, p. 183). A fost exprimată şi opinia că, prin acţiuni educative specifice, potenţialul creativ poate fi dezvoltat într-un domeniu (în general, în domeniul artistic) şi apoi trans­ferat.

Ne interesează în mod deosebit educaţia creativităţii la şcolari: dacă, în ce măsură şi prin ce strategii potenţialul creativ poate fi stimulat la vârsta la care se construiesc bazele personalităţii. Acest interes s-a cristalizat în urma relaţionării directe şi de durată cu şcolarii. Spontaneitatea şi neobişnuitul răspunsurilor, imprevizibilul conduitei, amestecul de real şi imaginar ne-au provocat uimire şi intero­gaţie. Datoria învăţătorului este de a-l instrumenta pe copil, începând cât se poate de timpuriu, cu operaţii generative, dar şi de a-i stimula trebuinţele de dezvoltare, motivaţia cognitivă, aspiraţiile înalte şi, de ce nu, nonconformismul epistemic şi practic.

Aceasta înseamnă pregătirea fiinţei umane de a utiliza tehnici de prognozare, simulare, proiectare, evaluare, de a dezvolta judecăţi critice, de a forma capacitatea de decizie, de a conjuga permanent informaţia cu atitudinea creativ - inventivă, astfel spus, pregătirea fiinţei umane de a fi creativă.

Educaţia prin şi pentru creativitate se conturează ca o cale de urmat spre atingerea mai multor obiective. Copilul porneşte pe acest drum al iniţierii prin creativitate, învaţă să descopere lumea în mod creativ. Formarea prin creativitate este un drum al schimbării.

Noul Curriculum Naţional, care aduce noutăţi în domeniul învăţământului primar - formă, conţinut, metode, are unele obiective care vizează această temă, ce poate fi conturată astfel:

*      descoperirea şi dezvoltarea potenţialului creativ - inventiv;

*      dezinhibare, deblocarea acestui potenţial individual şi de grup;

*      crearea unui climat generator de efecte psihoterapeutice;

*      transferul abilităţilor creative în procesul instructiv - educativ;

*      însuşirea artei de a te pune în valoare;

*       educarea gândului bun.

Se impune astăzi, mai mult ca oricând, educarea pentru viitor, pentru că şi viitorul poate fi învăţat la fel ca matematica si fizica. Educaţia adoptată în mod tradiţional şi care s-a bucurat de succes până acum a intrat într-un impas care face necesară o fundamentală schimbare de fond. Un alt tip de educaţie este impus  de cerinţele unei lumi în continuă expansiune. Scopul declarat al educaţiei pentru viitor este „supravieţuirea omenirii”, o supravieţuire pe termen lung bazată pe o învăţare care să aibă ca piatră de temelie creativitatea.


30 alte produse in aceeasi categorie:

Clientii care au cumparat acest produs au mai cumparat si: