Autori

Autori care au publicat la Editura Rovimed Publishers

Calistrat Costin-ironicul reflexiv


Calistrat Costin-ironicul reflexiv


18,90 lei cu TVA

0234.537.441
0740.429.533

Luni - Vineri » 09:00-16:00
  • Autor(i): Codrescu Grigore
  • An aparitie: 2013
  • ISBN: 978-606-583-440-8
  • Pagini: 168



Scriitorul Calistrat Costin este o figură cunoscută în Bacăul actual, dar nu doar ca poet, cât, mai ales, ca director al Teatrului „Bacovia” şi al Teatrului de Animaţie; asta atât prin impactul larg al celor două instituţii asupra publicului, cât şi datorită tipului său de personalitate. Aşa arată un sondaj sociologic pe stradă în anul 2012, când el păşea pragul septuagenarilor.

S-a născut la Bacău, în ziua de 30 ianuarie 1942, ca fiu al subofiţerului Alexandru Costin şi al Emiliei - fostă Bălăiţă, în zilele războiului năpraznic ce cuprinsese Europa şi o parte din Asia, după cum s-a mărturisit concitadinul nostru de câteva ori.

Impunător, dinamic şi sociabil, poetul Calistrat Costin (alias Costin Costinel după actele de stare civilă), poate fi identificat uşor de la distanţă. Cu o înălţime peste medie, nas acvilin şi barbişon „maiorescian”, îşi duce, cu eleganţă, rotunjimile de sorginte hedonistă, dar şi semicalviţia, pornite deja - ascunzându-şi-le cât poate, dar fără să-şi abandoneze zâmbetul strunit ce alimentează o umoare mobilă şi imprevizibilă, având pentru orice situaţie nouă o contrareplică neechivocă.

În prezent, el reprezintă, în chip public, juridic şi cultural, Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, care s-a extins cu scriitori veniţi de dincolo de graniţele administrative judeţene, adică din Piatra Neamţ, Suceava, Buzău, Galaţi, Botoşani, Vaslui şi chiar Iaşi, inclusiv din judeţe mai îndepărtate. Reales ca preşedinte, pentru un nou mandat, în octombrie 2013, a reuşit să impună Filiala Scriitorilor drept o formă instituţională de cultură şi literatură, atât prin revista Plumb, publicaţie lunară ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor, cât şi prin cenaclul şi activităţile cu publicul, desfăşurate periodic, cum e Toamna Bacoviană şi altele.

Poate au contribuit la aceasta şi tradiţiile literare şi culturale ale Bacăului, dar şi structura de personalitate a lui Calistrat Costin, exprimată prin eleganţa stilului de manifestate publică, prin distincţia socială, cultura literară şi filosofică, puterea de a evita tensiunile şi stările conflictuale, încât activitatea Filiale să se extindă în judeţe mai îndepărtate.

*

Fiul de militar este şcolit la cel mai bun liceu din Bacău - Liceul „G. Bacovia” - azi Colegiul Naţional „Ferdinand I”, absolvit în 1960 cu rezultate strălucite, inclusiv cu medalia de argint la Olimpiada Naţională de Limbă şi Literatură Română. Apoi a luat licenţa la Universitatea „Al. I. Cuza” - Facultatea de Filologie, susţinând aici lucrarea de diplomă „Shakespeare în critica literară românească” sub îndrumarea prestigiosului universitar Alexandru Dima.

Asimilând o cultură individuală bogată, în aceasta s-au putut oglindi favorabil ţăranii, evreii şi maghiarii, căci în satul bunicii (Fundeni - Secuieni) a cunoscut de aproape lumea rurală, în cartierul copilăriei din str. Florilor - Bacău, s-a jucat cu copiii evreilor prin anii ’50, iar după încheierea studiilor universitare, oferea maghiarilor din Harghita textele sale cultural literare ca gazetar în Miercurea - Ciuc la „Informaţia Harghitei”. Toate acestea poate l-au ferit de spontane reacţii elitiste, ori xenofobe, ce se puteau naşte în anumite etape ale vieţii.

Cariera universitară nu i-a putut surâde pasionatului cititor al Bibliotecii din Iaşi, căci acad. Al. Dima se transferase la Bucureşti, iar Institutele Pedagogice de 3 ani din anii ’70 nu puteau asigura adevărata ascensiune umanistă a unui tânăr. De aceea, asistentul universitar de la Institutul de Învăţământ Superior din Tg. Mureş, după trei ani (1965-1968), se transferă la ziarul „Informaţia Harghitei” din Miercurea - Ciuc, unde lucrează ca redactor patru ani (1968-1972). De aici, la semnalul, inspirat se pare, al lui Radu Cârneci care reactivase la Bacău „Ateneul” - revista interbelică din 1925 a lui Bacovia şi Tăbăcaru, trecea repede în urbea natală îndrăgostitul de literatură, mai ales că echipa redacţiei îi apărea ca o lume exact cum visase altădată în lecturile sale.

Vremurile nu erau însă chiar stabile, căci hotărârile „partidului unic” modificau rapid şi neaşteptat instituţii, orientări şi obiective, cu deosebire după schimbarea conducerii de la Bucureşti. Ca atare, Calistrat Costin (cum şi semnează), se va bucura de eleganţa şi pacea redacţiei doar doi ani (1972-1974), după care va ajunge bibliotecar - bibliograf la Biblioteca Judeţeană, unde îl găsim în următorii doi ani: 1974-1976.

Într-un poem ocazional intitulat La aniversare, poetul îşi evocă, histrionic, biografia astfel: „M-am născut, am crescut, am copilărit vieţuit / am fost, sunt, voi să fiu, un rătăcit, am jelit, / cât în şapte vieţi, de râs n-am râs decât / în vreo trei, printre lacrimi, cele mai multe amare se cheamă c-am trăit, fiecare cu steaua şi, / părticica lui de infinit, / am tânjit mereu la clipe viitoare, toate, însă / au trecut, m-au cam durut, mai bine mă plămădeau ai mei din uitare. /

Nesăbuitul, în loc să-mi caut liniştea şi locul / de veci, vine, vine judecata, izbăvirea şi n-am învăţat încă să mor. / Învăţătura aceasta de minte să ne fie oare la aniversare fericirea / la care e-n drept să râvnească din zorii ei mama omenirea ?/

Aş da ceasul înapoi, calendarul la gunoi, / sunt amar, puţin nectar mă simt bine, bine, bine / că m-am săturat de lume, nu de mine, nu de tine. / Mi-e un pui fricos de dor, vreau şi nu mai vreau să mor.” /

Desigur, nu vor putea fi descâlcite niciodată misterioasele fire şi interese ale conducerilor administrative locale, pentru că hotărârile se luau la sectorul „Cadre” la Partid, iar acesta, cum se ştie, a intrat în neant - vorba poetului nostru.

Următorii trei ani - 1976 / 1979, Calistrat Costin va figura ca asistent universitar la Institutul de Învăţământ Superior din Bacău, care se extinsese atunci. Un nou orizont i se deschide scriitorului nostru (devenise membru al U.S.R. din 1979), căci e numit secretar literar şi director la Teatrul de Animaţie din Bacău vreme de şase ani, adică între 1979-1985.

În sfârşit, anumite mişcări enigmatice băcăuane îl duc pe Calistrat Costin din nou în redacţia revistei Ateneu pentru 1985-1989, căci politica de cadre îşi făcea efectele. După decembrie 1989, revine director la Teatrul „Bacovia” până în 1996, iar între 1997 apare din nou director la Teatru de Animaţie între 1997-2001.

În ultimul interval activ de „serviciu” îl regăsim director la ambele teatre din oraş, unite, până în 2005 când, într-o dimineaţă, îşi găseşte fotoliul ocupat. E anunţat că iese la pensie oficial şi de drept. Uitase...

Actorii, regizorii, personalul tehnic al teatrelor băcăuane care l-au cunoscut cu ani în urmă, îl evocă drept un coleg deschis, agreabil şi cu un larg orizont cultural.

*

Mai toată activitatea sa de creaţie în expresie editorială, dar şi redacţională s-a derulat după 1972 şi mai ales după anul 1974 când a debutat cu eleganta plachetă de versuri Planete la „Junimea” din Iaşi. În viaţa literară s-a afirmat prin poezie, critică literară şi publicistică la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Ateneu”, „Cronica”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare” şi altele, începând cu anul 1966.

Vreo şaisprezece volume de versuri, unele sunt plachete - culegeri de mici dimensiuni - altele sunt antologii din apariţii precedente. Titlurile volumelor poartă impregnate adânc viziunea şi stilul unui autor inconfundabil, personalitate accentuată, iar unii comentatori şi-au arătat mirarea. Desigur, când publici atât de mult, îţi asumi riscuri şi inegalităţi de stil.

Probabil invazia narativităţii, a realismului diurn şi a intertextualităţii, precum şi a altor filoane postmoderniste au deviat lirismul şi vibraţia Poeziei din veacul anterior, dar vom observa prin ce şi cât se salvează din aceasta în poemele lui Calistrat Costin şi dacă reflecţia, ironia şi spiritul ludic etc. pot ţine sus stindardul poeţilor la începutul acestui mileniu. Să notăm deocamdată, care sunt volumele poetului băcăuan. Întâi versurile:

Augusta lumină, Ed. Eminescu, 1976

Elementul lume, Ed. Eminescu, 1978

Satiră duhurilor mele, Ed. Albatros, 1980

Declinul elegiei, Ed. Eminescu, 1983

Scrisori, Ed. Eminescu, 1988

Uite viaţa, nu e viaţa, Ed. Junimea, 1991

Închis pentru inventar, Ed. Corgal Press, 1998

De viaţă, de dragoste, de lume, Ed. Corgal Press, 2000

Umor la gura ţevii, Ed. Dacia, 2001

Soare cu dinţi, Ed. Corgal Press, 2004

Şi totuşi nu se mişcă (volum antologic), Ed. Melior, 2002

Restu-i otravă, Ed. Corgal Press, 2004

Bârfitor la colţ de univers, Ed. Universitas XXI, 2007

Om fi greşit galaxia, Ateneul Scriitorilor, 2010

La un pahar de neant, Ed. Tipo Moldova, 2011

Proza autorului, trei romane, a fost pe nedrept scoasă prea puţin în evidenţă:

La răspântii, 1979

Arşiţa, 1981

O anume fericire, 1985; toate au apărut la Editura Junimea, Iaşi.

Traducerile sunt din autori cu notorietate şi realizate cu profesionalism. Pentru Pierre Morency, (Cuvinte hoinare în noapte), ne asigură şi Ion Arieşanu care, în revista timişoreană „Orizont”, îşi exprimă convingerea că acest scriitor de limbă franceză din Canada, deţinător de premii, este un câştig pentru literatura română. Poezia gândirii şi a reflecţiei filosofice, cu aerul reflexiv şi puritatea simţirii constituie dimensiunea profund umanistă a demersurilor artistice. Traducătorul Calistrat Costin - apreciază criticul bănăţean, a înţeles bine această poezie care „cântă gloria umană şi natura Canadei”.

Cât îl priveşte pe Tristan Tzara, al cărui poem dramatic „Fuga” a fost prezentat şi pe scenele franceze de către colectivul dramatic băcăuan, a fost o iniţiativă excelentă a traducătorului de a-l transpune în limba română, la centenarul naşterii „părintelui dadaismului”, cu verva, inteligenţa şi expresivitatea care-i sunt caracteristice acestui scriitor european.

Literatura umoristică a înregistrat, prin Calistrat Costin, Zodiacul în doi peri, Ed. Junimea, 1995 şi Umor cu dinţi, Ed. Opera Magna, 2005.

A mai semnat scenarii pentru teatre de păpuşi şi de teatre de proză (Cantemir, Perrault, Oscar Wilde şi alţii).

Numele şi referiri la opera lui Calistrat Costin figurează în:

Dicţionarul General al Literaturii Române, editat de Academia Română;

Dicţionarul Biografic al Scriitorilor Români;

Istoria Literaturii Române de Azi pe Mâine, de Marian Popa;

Literatura română contemporană de Laurenţiu Ulici

O Istorie a Literaturii Române de Ion Rotaru

Istoria Critică a Literaturii Române de Nicolae Manolescu.

Între cei care i-au analizat şi i-au evaluat opera se află Eugen Simion, Ion Rotaru, Ion Bogdan Lefter, Adrian Popescu, Emil Manu, Ion Fercu, Emil Nicolae, Bogdan Ulmu, Adrian Dinu Rachieru, Doina Uricaru, Cornel Galben, Galeri Manta Tăicuţu, Constantin Călin şi alţii.

 


30 alte produse in aceeasi categorie:

Coş  

Nici un produs

Livrare 0,00 lei
Total 0,00 lei

Coş Plăteşte