Autori

Autori care au publicat la Editura Rovimed Publishers

Obiceiuri de nunta din Silistea-Gumesti judetul Arges


Obiceiuri de nunta din Silistea-Gumesti judetul Arges


18,90 lei cu TVA

0234.537.441
0740.429.533

Luni - Vineri » 09:00-16:00

Cantecul folcloric reflecta, in modul cel mai direct si mai caracteristic, profilul spiritual si talentul artistic al unei natiuni. Din timpuri imemoriabile, poporul roman pastreaza un arsenal artistic de o rara valoare, bogatie si diversitate - corespondent fidel al conceptiei sale statornice asupra vietii si mediului inconjurator. Izvoarele arhaice initiale, ale caror substraturi inca se mai mentin, au fost si sunt alimentate permanent de seva experientelor social-culturale ce s-au suprapus treptat. Folclorul nostru a devenit, astfle, nu numai o expresie a intelepciunii si trairilor sufletesti, a firii pasnice, deschise a romanului, a cinstei si nazuintei pentru dreptate sociala, dar si un mesaj al umanismului si vigorii sale spirituale spre universalitate.
Viabilitatea traditiei, in cazul creatiei artistice populare romanesti, se releva ca fiind proportionala cu vechimea comunitatilor folclorice pe intinsul tarii noastre. Asadar, folclorul este o dovada de mare pret pentru demonstrarea continuitatii neantrerupte a poporului roman in spatiul mioritic, confirmandu-se prin permanentele cercetari, spusele lui N. Iorga: "asezarea e caracterul general al acestei civilizatii". (N. Iorga, "Istoria romanilor", vol. I, Bucuresti, 1936). Cadrul traditional de manifestare a folclorului se perpetueaza - diferentiat pe zone - si astazi, continuandu-se si accelerandu-se procesul de adaptare la noile cerinte.
Teleormanul, colt fertil de tara, cu istoric bogat in evenimente, este integrat din punct de vedere folcloric, intr-o zona mult mai vasta, care coincide cu intreaga campie dunareana din sudul Olteniei si Munteniei. Tinut deschis din punct de vedere geografic si expus tuturor vanturilor istoriei, Teleormanul a primit influente din nord, din vest, din est si mai putin, chiar din sud. In toata Campia Dunarii, contaminarile si interferentele se fac mai acut simtite decat in alte regiuni ale tarii.
Cantaretii locali, instrumentistii si tarafurile, cu o activitate intensa si de veche traditie, cu repertoriu larg si variat, pe langa creatia autohtona, au preluat din toate partile, decantand, transformand, punandu-si pecetea. Fara indoiala, insa, chiar in acest context, un specific teleormanean exista, atat in textele si muzicile preluate, cat si mai ales in creatia locala proprie, deosebit de bogata.
De-a lungul anilor, folclorul din Teleorman a fost cercetat de numerosi oameni de cultura. Folclorul literar a fost studiat de I. Datcu, I. Chivu, M. Apostolescu, N. I. Apostolescu. In ceea ce priveste folclorul muzical, datoram munca de o viata etnomuzicologului Dumitru D. Stancu, concretizata in cele sapte volume ale lucrarii "Pe deal la Teleormanel". Cu toate acestea, Teleormanul reprezinta asa cum afirma si cercetatorii cunoscuti (I. C. Chitimea) o zona putin cercetatt si putin cunoscuta.
Avand legaturi de suflet cu acest colt de tara, am incercat sa prezint obiceiurile generate de cel mai important eveniment din viata unui sat : nunta. Materialul muzical a fost cules in mai multe etape, deplasarile fiind efectuate in perioadele : 17 - 23 august 2009, 15 - 22 septembrie 2009, 2 - 7 februarie 2010, 23 - 25 februarie 2010, 22 - 26 aprilie 2010
Aplicand observatia directa si indirecta, in paralel cu o documentare teoretica, am structurat materialul in trei capitole. Dupa o introducere, primul capitol prezinta date geografice, istorice, portul popular, activitatea artistica din comuna Silistea-Gumesti. Am considerat necesara o prezentare generala a ceremonialului nuptial in cultura traditionala romaneasca.
Capitolul al doilea descrie obiceiurile de nunta in comuna Silistea-Gumesti, incluzand si repertoriul muzical. Ultimul capitol are in vedere prezentarea instrumentelor muzicale, formatiilor instrumentale intalnite in comuna Silistea-Gumesti, aspecte morfologice privind repertoriul muzical nuptial si obiceiurile de nunta in contemporaneitate.
Intentionand redarea textelor intr-o forma cat mai apropiata de cea in care se rostesc, am utilizat semne diacritice, care nu ingreuneaza, insa, receptarea mesajului. Astfel, pentru o redare cat mai fidela a graiului local am notat pronuntarea lui e in loc de i: premenit (primenit) sau i in loc de e fetili (fetele). Avand in vedere ca locuitorii comunei recurg la prescurtarea unor forme gramaticale, pentru a reda acest aspect am utilizat apostroful : briciu' (briciul). De asemenea, am considerat necesara utilizarea unui alt tip de caractere pentru a marca interjectiile si silabele de completare: Neica! Pentr-un pui de manzuleti .
In ceea ce priveste notatiile muzicale, semnele grafice specifice utilizate sunt urmatoarele:
- sunet sau pauza usor alungit(a) si respectiv scurtat(a)
- sunetul intonat putin mai jos
- sunetul intonat putin mai sus
- sunetul este tinut drept, apoi trece intr-un vibrato larg
- parlato (vorbire usor melodizata)
- vibrato larg
- glissando de la un sunet definit spre alt sunet definit
- sunet intens vibrat incheiat printr-un glissando
- sunet (ne)definit incheiat printr-un glissando spre un sunet nedefinit.
- simbolul sintagmelor melodice corespunzatoare refrenelor.
Lucrarea de fata, neavand pretentia de a fi exhaustiva ca problematica si intentie, isi propune sa contureze si o imagine generala despre folclorul din Silistea-Gumesti si integrarea acestuia intr-o zona mai larga.
Tin sa multumesc pe aceasta cale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei lucrari, atat in timpul cercetarilor pe teren, cat si in perioada elaborarii: prof. Univ.dr. Mihaela Marinescu si inf. Badea Steliana.

30 alte produse in aceeasi categorie: