SEDUCŢIA ŞI CAPCANELE PROZEI
LUI GHEORGHE UNGUREANU
E limpede, după volumul Fantasmagorii noc-turne, Editura Atlas, 2009, Bacău, în care îşi derula povestirile mai ales în spaţiul imaginarului artistic tradiţional al fantasticului iniţiatic, vezi revista Plumb din martie 2010, că prozatorul se mişcă în continuare în preajma unei tematici înrudite cu cea din volumul anterior, dar coroborată cu perspective contemporane oferite de cercetările situate la graniţa ştiinţei şi tehnicii cu meridianele ezoterice ale parapsihologiei.
Gheorghe Ungureanu a intuit că, la întâlnirea realităţii cu experimentul, pusă sub semnul fanteziei omului şcolit, dar care acceptă convenţiile unei descrieri doar aparent ficţional-analitice, se pot manifesta re-sursele unei proze care seduce cititorul: suspansul în forme infinite; multitudinea soluţiilor de înaintare a intrigii; mari disponibilităţi în dilatarea timpului şi a spaţiului; convocarea unor variate registre ale limbajului şi mari posibilităţi pentru evadarea în realitate. În acest caz, cititorul va resimţi doar în ce măsură autorul nu a abuzat de vreuna din ele. Astfel, în cadrul unei inedite asocieri între modalităţile prozei realiste, cu cele ştiinţifico-fantastice, de science-ficţion sau chiar satirico-pamfletare, autorul oferă cititorului melanjul unei proze de aventură, cu descrieri susţinute de perspective para-psihologice şi de posibilităţi ale telecomunicaţiilor moderne, pe fondul informaţiilor contemporane privind subconştientul uman sau din cele neverificate încă, aflate la graniţa cunoaşterii chiar şi pentru acest început de al treilea mileniu. Se înţelege, este trucul literar al unui aplicat descriptor, dar şi un narator înzestrat, care are destule prilejuri să se manifeste astfel, căci subiectele acestui micro-roman încorporează teme ce merg uneori în tandem: realitatea şi misterul, detaliul şi priveliştea, amintirea, legenda şi plăcerea de a povesti, modalităţi de cercetare modernă şi observare sistematică.
Există în această proză o bună succesiune epico-descriptivă de momente bine conturate, cu personaje la fel susţinute comportamental, pagini expresive, în care portretistica şi fantasticul încântă cititorul. Trăirile din subconştient ale Aelliei, cu substrat oniric, sunt impre-sionante şi puteau fi dezvoltate în dramatismul lor.
Neîndoielnic, calităţile literare şi valorile cog-nitive ale prozei lui Gheorghe Ungureanu pot fi per-cepute în text. Zborul fanteziei, manifestarea liberă a ficţiunii şi încorporarea unei largi documentări sunt repere ale literaturii actuale, atât în spaţiul realist, cât şi în cel fantastico-ezoteric.
GRIGORE CODRESCU





























