Autori

Autori care au publicat la Editura Rovimed Publishers

Variatie si dinamica in limbajul medical


Variatie si dinamica in limbajul medical


28,35 lei cu TVA

Disponibilitate: Acest produs nu mai este în stoc

0234.537.441
0740.429.533

Luni - Vineri » 09:00-16:00

 

Lucrarea VARIAŢIE ŞI DINAMICĂ ÎN LIMBAJUL MEDICAL are ca obiectiv analizarea unei probleme de actualitate şi anume a modului în care terminologia medicală devine în româna actuală, una dintre cele mai importante ramuri ale domeniilor tehnico-ştiinţifice care pătrund în  vorbirea cititorilor nespecializaţi. Creşterea masivă a nevoii de informare şi de comunicare a vorbitorilor, relaţia strânsă între evoluţia limbii şi modernizarea societăţii la nivel tehnico-ştiinţific, precum şi participarea activă a vorbitorilor la viaţa socială, presupune o mediere între limbajul ştiinţific şi cel comun, mai exact un dialog între specialişti şi nespecialişti.

Limbajul medical este dovada vie a pătrunderii limbajelor specializate în vorbirea comună. Interferenţa lexic comun – lexic specializat implică o serie de aspecte pe care lucrarea de faţă le propune spre analiză. Majoritatea ştiinţelor fundamentale, printre care şi medicina, se deosebesc de limba comună prin caracterul închis, codificat al termenilor, prin monosemantismul şi monoreferenţialitatea lor şi printr-o abordare deloc accesibilă vorbitorului profan, neiniţiat. “Migrarea” termenilor medicali spre limba comună este un fenomen care s-a extins foarte mult în româna actuală şi care circulă sub numele de “laicizare a ştiinţelor” sau “ democratizarea a cunoaşterii”.

Acest fenomen atrage după sine o serie de modificări semnificative. În primul rând atenţia este concentrată asupra modului în care termenii medicali trebuie adaptaţi nivelului de cunoaştere al vorbitorilor profani. Cel mai important aspect al trecerii termenilor medicali spre vorbirea comună este asimilarea şi folosirea corectă a acestora în procesul comunicării. Termenii medicali interesează mai mult din punctul de vedere al importanţei lor pentru vorbitorul nespecializat şi mai puţin din punctul de vedere normativ. Specialistul în domeniul limbii capătă un rol esenţial având ca scop facilitarea accesului la sensul specializat şi folosirea a numeroase metode prin care însuşirea sensului specializat să fie conformă cu norma.

Terminologia medicală îşi conturează specificul prin analizarea relaţiei dintre textele de specialitate destinate doar persoanelor iniţiate, în care gradul de specializare al termenilor este maxim şi cele de circulaţie largă, destinate cititorului neiniţiat. Pornind de la studiul dicţionarelor şi al revistelor de specialitate, în care definiţiile sunt riguros realizate atenţia fiind concentrată asupra „lucrului” definit, a punerii sale în relaţie cu celelalte elemente ale sistemului şi a formulării precise a explicaţiei, analiza se va îndrepta către dicţionarele generale ale limbii şi către revistele de specialitate redusă destinate publicului larg în care gradul de specialitate este mediu sau redus şi în care principalul obiectiv al definirii unui termen medical este posibilitatea decodificării sale de către cititor. Trecrea de la terminologia specializată la limbajul comun presupune schimbarea registrului tehnic cu cel al limbajului natural. Prima consecinţă a acestui proces este folosirea unui vocabular accesibil, a unor elemente  cunoscute şi răspândite în vorbirea de zi cu zi. Neschimbată rămâne însă atenţia pentru redarea corectă a semnificaţiei termenilor definiţi pentru a evita confuzia şi ambiguitatea.

Realizările discursive ale limbajului medical, probleme legate de tipologia definiţiilor şi de „lectura” acestora sunt câteva dintre punctele principale ale acestei lucrări. Aceste elemente de variaţie ale terminologiei medicale contribuie la stabilirea atât a gradului de specializare a termenilor medicali, cât şi la cea a raportului care se stabileşte între termenul specializat şi noua sa utilizare ca element al lexicului comun. Pe lângă relaţia cu domeniul ştiinţific intereseză extinderea noţiunilor dincolo de domeniul de provenienţă, banalizarea, determinologizarea şi vulgarizarea, pătrunderea şi folosirea lor în limbă fie cu un grad inferior de ştiinţificitate, fie cu un nou sens, de cele mai multe ori figurat.

Lucrarea cuprinde patru capitole. În primul capitol, intitulat „Concepte generale”,  sunt definite, aşa cum anunţă şi titlul, conceptele generale necesare pentru analiza terminologiei medicale. Definirea terminologiei, realizările sale tipologice, înţelegera conceptului de termen şi de dinamică vor asigura baza teoretică a studiului.

Al doilea capitol, numit „Probleme ale abordării terminologiei medicale”, are în vedere abordarea limbajului medical din punctul de vedere al trăsăturilor sale generale care îi asigură statutul de ştiinţă fundamentală, încadrându-l în rândul altor ştiinţe de aceeaşi natură, printre care amintim: matematica, chimia, filizofia, etc. Vor fi avute în vedere probleme legate de demonstrarea caracterului „închis” al limbajului din care  rezultă precizia şi univocitatea termenilor, precum şi gradul de dependenţă a acestora de contextul în care apar şi de modalităţile lor de exprimare ( unităţi simple, termeni compuşi, sintagme şi colocaţii).

Capitolul al treilea este intitulat „Discurs şi definiţie în limbajul medical” şi are în vedere realizările discursive ale terminologiei medicale şi metodele de realizare specifice fiecărui tip de discurs în parte. Tot aici sunt analizate tipurile de definiţii ( lexicografice, terminologice) cu subtipurile aferente, definiţii cu rol esenţial în realizarea procesului de comunicare, indiferent de tipul interlocutorilor implicaţi în acest proces. Introducerea terminologiei medicale în dicţionarele generale presupune un proces complex de „lectură” a definiţiilor, foarte necesar vorbitorului nespecializat.

În ultimul capitol al lucrării, numit „Dinamica sensurilor. Aspecte ale trecerii terminologiei medicale spre lexicul comun”, analiza are în vedere fenomenul de dinamică a sensurilor termenilor medicali. Migrarea spre limbajul comun al vorbitorilor profani atrage după sine evoluţia termenilor specializaţi care constă în folosirea acestora în alte contexte decât cele medicale precum şi în adăugarea de sensuri şi accepţii noi. Polisemia este considerată un factor principal în dinamica semantică a limbajului medical. Pornind de la exemple concrete preluate atât din textele de specialitate cât şi din mass-media ( rubrici de sănătate ale revistelor şi publicaţiilor) se vor explica fenomenele care rezultă în urma pătrunderii terminologiei în vorbirea comună: banalizarea, determinologizarea şi vulgarizarea ştiinţifică.

Pe baza acestor aspecte se va realiza o abordare a limbajului medical din punctul de vedere al participării sale la dinamica şi îmbogăţirea vocabularului limbii române, precum şi o analiză a proceselor de deschidere a codului, de trecere dinspre un domeniu închis, inaccesibil vorbitorilor profani, spre lexicul comun.

 

 

 

 

 

19 alte produse in aceeasi categorie: