Categorii

Autori

Autori care au publicat la Editura Rovimed Publishers

Tehnologia informatiei si comunicarii in invatamantul preuniversitar


Tehnologia informatiei si comunicarii in invatamantul preuniversitar


18,90 lei cu TVA

0234.537.441
0740.429.533

Luni - Vineri » 09:00-16:00

 

trunderea informaticii în şcoală a început cu calculatorul (microcalculatorul), care a evoluat continuu, când progresiv a crescut şi capacitatea acestuia de a vehicula soft-uri tot mai complexe, de la stocarea şi reluarea informaţiei, pentru învăţarea de tip algoritmic, până la învăţarea prin rezolvarea euristică de probleme şi chiar creaţie.

Complexitatea procesului, a tipurilor, a condiţiilor învăţării, teoriile psihopedagogice ce stau la baza conceperii software au putut fi aplicate datorită evoluţiei hardware, dar la rândul lor au stimulat dezvoltarea bazei tehnologice propriu-zise.

Desigur, pentru iniţierea elevilor în lumea informaticii, pentru învăţarea elementară, la anumite vârste şi situaţii tipice este utilizat calculatorul, chiar  cel mai performant, ca mijloc de învăţământ, singur.

Dar învăţarea complexă, rezolvarea situaţiilor problematice ce pot fi transpuse în programe adecvate, individualizarea eficientă au impus variate combinaţii ale calculatorului cu alte mijloace. Astfel s-au conturat în ultimele decenii noile tehnologii de informare bazate pe abordarea multimedia, sub forma sistemelor multimedia (sisteme hipermedia), prin asocierea diferitelor tehnologii: calculator, magnetofon, cameră video, interfaţă video, interfeţe de reţea etc.

Pentru instruire, sunt recunoscute mai ales sistemele de calculatoare cu asemenea facilităţi Apple, Ibm, Macintosh, dar ritmul lor de dezvoltare este destul de accelerat acum, încât IAC poate evolua în diferite configuraţii hardware ale mediului instrucţional. Aceste sisteme multimedia dau posibilitatea ca, în aceeaşi situaţie de învăţare să fie utilizat sau regrupat pe un singur mijloc (calculatorul) un set de medii variate - sunete, voci, texte, imagini fotografice, imagini video animate, desene, grafice, mesaje etc., asociate în aplicaţii, după obiectivele învăţării, în mod interactiv.

În acest mod, dialogul, interactivitatea elev-calculator devine elementul, câştigul cel mai important, încât creşte puterea lor de individualizare, de munca independentă, de manifestare reală a rolului de îndrumător al profesorului, de promovare a învăţării prin cercetare. Elevii pot studia fenomenele, situaţiile, procesele, informaţiile complexe în mod direct, independent, stopând, revenind asupra unor secvenţe, apelează la alte informaţii prezentate şi sub alte forme de produse informatice, vehiculate de celelalte mijloace audio-vizuale cuplate, asociate cu calculatorul care funcţionează în tandem.

După obiectivele învăţării, elevul poate alege ordinea mesajelor, modul de combatere, gradul de detaliere şi completare a informaţiilor sub forme diferite, vizualizarea aplicaţiilor şi simulărilor ş.a.

Pentru un asemenea hardware şi acţiunea de concepere a soft-urilor adecvate s-a concretizat în programe complexe (sisteme-expert), alcătuite dintr-un program de bază şi alte subprograme, ce ar putea fi solicitate de elev în căutarea alternativelor de rezolvare, de completare sau detaliere a informaţiilor, de aplicare şi interpretare variată, de combinare, de demonstrare etc.

Mai mult, elevii pot depăşi (individualizare prin dezvoltare) subiectele comune programei şcolare, prin asamblarea variată a subprogramelor prezentate vizual, auditiv, dinamic etc., sau se pot constitui în grupe în jurul unei probleme complexe, fiecare operând şi integrând anumite produse informative, vehiculate de celelalte mijloace.

Ca o notă distinctă, literatura pedagogică subliniază mai ales eficienţa sistemului multimedia în formarea şi perfecţionarea profesorilor unde se insistă nu atât pe învăţarea informaţiilor, cât pe operarea cu ele, aplicare în variate situaţii, combinarea, rezolvarea de situaţii problematice, cercetarea, învăţarea explorativă, simularea de modele s.a.

Dar modalitatea de interacţiune, interfaţare cu calculatorul este mai eficientă la cel cu o pregătire de bază, de unde rolul cunoaşterii nivelului iniţial pentu alegerea softului, sistemului-expert adecvat.

Diversificarea strategiei didactice este posibilă pe baza interacţiunii elev-calculator, cu facilitarea accesului acestuia la informaţii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare.

Ca mijlocitor între programul informatizat, profesor şi elev, calculatorul este distinct faţă de celelalte mijloace de învăţământ prin funcţiile sale, complexitate, posibilităţi de utilizare. Dar nu calculatorul în sine, fizic, chiar prezent astăzi în stadiul de sistem multimedia produce efecte pedagogice pe măsură, ci calitatea programelor create şi vehiculate corespunzător, a produselor informatice, integrate după criterii de eficienţa metodică în activităţi de instruire. El devine deci un auxiliar, nu scop.

Speranţa de modernizare pedagogică depinde însă de îndeplinirea a trei condiţii de bază: existenţa hardware, a software şi a capacităţii de adaptare a lor, de receptare în mediul instrucţional.

Problemele legate de hardware aparţin industriei calculatoarelor, bazată pe aplicarea principiilor inteligenţei artificiale, pe includere în sisteme multimedia, în reţele ample de comunicare. Mai dezvoltate, diversificate sunt cercetările privind conceperea programelor, produselor informatice în variante, potrivit concepţiei psihopedagogice asupra învăţării ş.a. Astfel, asistăm deja la depăşirea soft-urilor bazate pe concepţia behavioristă asupra învăţării (prin condiţionare operantă), concretizată în anii 1960-1970 în învăţământul programat, pe paşi, în sistem liniar sau ramificat, pe baza de algoritmi, în situaţii tipice, structurate.

În momentul actual, cercetarea pedagogică asupra IAC semnalează mai multe direcţii de abordare, experimentare, generalizare, validare:

·         stadiul dotării unităţilor şcolare cu calculatoare şi promovarea achiziţionării de sisteme multimedia, plasarea între mijloacele de învăţământ şi cercetarea în diverse situaţii combinative ;

·         alcătuirea bibliotecii de programe şi sisteme-expert în acord cu curriculum-ul şcolar în curs de reformare, pe discipline, prin dotare, schimburi de produse informatice între şcoli, profesori etc.. ;

·         promovarea pătrunderii spiritului informatic în şcoli;

·         iniţierea de cercetări metodice privind utilizarea IAC.

Autoarea

 

 

 

30 alte produse in aceeasi categorie:

Clientii care au cumparat acest produs au mai cumparat si: