[Inregistrare]
[Contul dumneavoastră]

Yahoo Messenger :

Suprafata mondiala totala cultivata cu vita de vie a inregistrat o scadere vertiginoasa
pana in anul 1995, dupa care s-a stabilizat, cu o usoara tendinta de crestere. Din punct de
vedere geografic putem spune ca scaderea se datoreaza in mare masura reducerii suprafetelor
in Europa in favoarea cresterii suprafetelor din Australia, Noua Zeelanda, Republica Sud
Africana, Argentina, Chile, China si alte noi tari producatoare de vin.[Cotea D. V, 1985.
Tratat de Oenologie, vol. II. Ed. Ceres Bucuresti].
Contextul international al comertului cu vin s-a schimbat dramatic in ultimii cativa ani
si este probabil sa continue sa o faca. Confruntat cu o criza accentuata de supraproductie si cu
intrarea puternica a tarilor din lumea noua, piata mondiala a vinurilor se clatina foarte
puternic, determina schimbari de ierarhii si da dureri de cap tuturor producatorilor, dar in mod
deosebit celor traditionali: Franta, Italia, Spania a caror vinuri sunt puternic erodate de noii
producatori atat pe propriile piete cat si pe cele de export.
Noile vinuri din tari precum Australia, Statele Unite, Africa de Sud si Chile cunosc o
puternica crestere atat pe pietele interne cat si pe pietele fara traditie in consumul vinului,
precum Rusia si China.[Cotea D. V, 1985. Tratat de Oenologie, vol. II. Ed. Ceres Bucuresti].
Liberalizarea si globalizarea au inclus o mobilitate mai mare a factorilor de productie,
de localizare rapida, de fragmentare si specializare mai ridicata.
Directiile de producere a vinului sa reprezinte in suprafata viticola urmatoarea
pondere:
- vinul de masa de la 70% la 39%, cu 31% mai putin
- vinul de masa cu indicatie geografica de la 20% la 3 1 % ,cu 11% mai mult
- vinul cu denumire de origine controlata (DOC) de l 10% la 30%, cu 20% mai mult.
- Ponderea in cultura a soiurilor de vin autohtone si straine in
urma plantarilor noi ce se vor efectua, va trebui sa fie la finele anului 2014 pentru:
- soiurile autohtone 50% din care 50% rosii, 45% albe si 5% aromate
- soiurile straine 50%, respectiv 50% rosii, 40% albe si 10% aromate [Cotea D. V,
1985. Tratat de Oenologie, vol. II. Ed. Ceres Bucuresti].
Rezulta deci necesitatea imbunatatirii sortimentale a soiurilor existente prin reducerea
suprafetelor unor soiuri mai putin valoroase ca de exemplu Feteasca Alba, Feteasca Regala,
Riesling, Aligote s.a. si cresterea suprafetelor de soiuri valoroase cu solicitari crescande la
export, respectiv Chardonay, Sauvignon, Caberbnet Sauvignon, Pinot Noir si Feteasca Neagra
[Cotea D. V, 1985. Tratat de Oenologie, vol. II. Ed. Ceres Bucuresti].
Pe piata externa, vinurile romanesti sunt inca putin cunoscute, indeosebi soiurile
autohtone. Vinurile din soiul Feteasca Neagra si-au gasit deja un bine meritat loc in exportul
de vinuri rosii de calitate romanesti, insa ele trebuie promovate constant pe terte piete si in
partizi cat mai mari intrucat, acest soi autohton cu insusiri tipic pontice, deosebit de valoros a
fost cantonat si cultivat din vechi timpuri.
Tehnologiile aplicate in viticultura trebuie orientate catre viticultura biologica sau
ecologica prin care se limiteaza factorii poluanti (folosirea pesticidelor, ingrasamintelor
chimice), in scopul obtinerii unor produse sanatoase care sa nu afecteze sanatatea
consumatorilor.
Utilizarea cat mai eficienta a resurselor naturale, economice si sociale de catre
producatorul viti-vinicol trebuie sa tina seama de cateva obiective fundamentale, care ar putea
fi sintetizate prin raspunsul la cateva intrebari: Ce trebuie sa produca? Cat trebuie sa
produca? In ce areal trebuie sa produca? Ce sortiment de soiuri trebuie sa se cultive si care
va fi tehnologia practicata? Care va fi costul productiei? Care vor fi principalii beneficiari
interni si externi? Care va fi politica de pret? ,br>
CUPRINS
CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL VINULUI ...................................................................7
I.1 Vinurile in medicina..............................................................................................................10
I.2 Clasificarea diferitelor tipuri de vin ......................................................................................15
CAPITOLUL II. PROCESUL TEHNOLOGIC GENERAL DE PREPARARE A
VINURILOR................................................................................................................................17
II.1 Procesul tehnologic de obtinere a vinurilor albe................................................................18
II.1 Procesul tehnologic de preparare a vinurilor rosii .............................................................22
II.3 Tehnologia de producere a vinurilor roze din soiurile rosii Merlot si Pinot Noir ..............23
II.4 Procesul tehnologic de preparare a vinurilor aromate ......................................................32
II.5 Procesul tehnologic de preparare a vinurilor spumante ....................................................33
CAPITOLUL III INGRIJIREA,CONDITIONAREA SI PASTRAREA VINURILOR.....37
III.1 Bolile si defectele vinului ................................................................................................41
CAPITOLUL IV AGRICULTURA ECOLOGICA IN ROMANIA ......................................43
IV. 1 Impactul substantelor chimice in procesul producerii materiei prime a vinurilor...........49
IV. 2 Poluarea in industria fabricarii vinului ............................................................................54
IV. 3 VITICULTURA ECOLOGICA ALTERNATIVA VITICULTURII ACTUALE..........55
IV.3 1 Obiectivele si dezideratele viticulturii ecologice.........................................................56
IV. 3. 2 Sprijin pentru viticultura ecologica............................................................................62
IV. 3. 4 Vinul ecologic............................................................................................................62
IV. 3 5. Viticultura ecologica in Romania ............................................................................64
CAPITOLUL V PRODUSELE ECOBIOLOGICE