Comunicare si metacomunicare. Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana.
Comunicarea, in adolescenta
Varsta invecinata cu maturitatea, adolescenta, imprumuta ori transfera catre aceasta
trasaturi care o definesc in contextul devenirii umane. Pragul pare a fi dat de probele de la
sfarsitul anilor de liceu, in cuprinsul unui examen care s-a numit si se numeste bacalaureat,
dar intr-o vreme a inclus chiar cuvantul-cheie: ,,examen de maturitate". Una dintre conditiile
admiterii in aceasta treapta este etalarea competentelor de comunicare orala si scrisa in limba
nationala. "Proba orala", cum e cunoscuta indeobste, a cunoscut si ea prefacerile impuse de
dinamica vietii, de la configuratia unui examen cu toate exigentele lui pana la o proba
cvasiformala, controversata in lumea profesorilor de specialitate, parintilor si chiar
candidatilor. (Numerele din "Tribuna invatamantului" aparute dupa asa-zisul examen de
competente lingvistice din 2010 au cuprins, fara exceptie, texte care blameaza noua formula
de organizare a probei orale.)
Dascalii de limba si literatura romana au luat dintotdeauna in serios raspunderea pregatirii
adolescentilor in planul obtinerii competentelor si performantelor lingvistice si, apoi, al
masurarii acestora. Laura-Irina Gavriliu ne propune si o lucrare in acest sens: "Comunicare si
metacomunicare. Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana"
(Bacau, Editura ROVIMED PUBLISHERS, 2010 consultanti stiintifici, prof.univ.dr.
Luminita Hoarta-Carausu si conf. univ. dr Ioan Danila). Cu subtitlul "Bacalaureat - Proba A"
si cu o structurare pe principiul multum in parvo, autoarea izbuteste ca in circa 90 de pagini
A4 sa sintetizeze o problematica vasta, fara a face concesii continutului. Dimpotriva,
performanta de a organiza totul in numele eficientei didactice face ca lucrarea sa atraga marea
masa a liceenilor din clasele terminale catre un domeniu aparent arid, dar cu priza la tineri,
daca este prezentat logic si argumentat. Chiar autoarea isi inscrie cartea in campul didacticii
lingvistice, ,,fiind orientata catre un public pentru care studiul limbii materne reprezinta o
preocupare prioritara".
Constatand ca adolescentii sunt mai putin familiarizati cu conceptele fundamentale,
autoarea le prezinta intr-o prima secventa, pe baza bibliografiei de la noi si din strainatate.
Actele de limbaj, de pilda, dupa J.L. Austin (,,Cum sa faci lucruri cu vorbe" trad., 2005), se
afla la granita dintre semantica si logica. Strict lingvistic, mesajul "Taurul a scapat" aduna trei
cuvinte, cu sens (actul locutionar), intelese de receptor (actul ilocutionar) si determinante
pentru a-l influenta pe acesta (actul perlocutionar). Structural, discursul asculta de ,,trei
principii generale (de cooperare, de pertinenta si de sinceritate)
