Repere maioresciene

Autor(i): Ilies Ion
ISBN: 978-606-583-087-5
Pagini: 174
An aparitie: 2010

Prezentul volum s-a nascut prin reluarea si dezvoltarea
unor idei din lucrarea noastra de diploma, sustinuta in anul
1978 la Universitatea din Bucuresti. La data respectiva, se
implinise peste un deceniu si jumatate de la producerea
dezghetului ideologic, in contextul caruia 'valorificarea critica
a mostenirii noastre culturale' il readusese in centrul atentiei pe
Titu Maiorescu, laolalta cu alte personalitati ale trecutului. Prin
acelasi mecanism al recuperarii 'critice' a valorilor trecutului
iesira la iveala monografia lovinesciana, dedicata criticului, si
Istoria literaturii ... a lui Calinescu, unde Junimea si Maiorescu
se bucura de un spatiu considerabil. Mostenirea acestor doua
lucrari au inspirat atitudini diferite in noile conditii: unii al
caror scris encomiastic facu o prezenta de nepretuit din Titu
Maiorescu, altii, pornind de la portretul calinescian al
mentorului Junimii, adancind sagacitatea prin care decelau nu
atat adevarul invocat de critic, cat mai mult adevarul impus de
autorul Criticelor. Dar indiferent de aceste atitudini si de
nuantarile altor comentatori, Maiorescu ne insoteste, si cartile
aparute dupa 1989 o dovedesc cu prisosinta. A-l tagadui acum
pe Maiorescu ar fi un gest de-a dreptul ingrat, oarecum
asemanator celui din perioada proletcultista. A-l nega nu e
posibil, a-l zeifica ar fi un lucru de prost gust, a-l consulta ca
autor si martor este o cale rationala, binevenita. In sensul
acestor sublinieri, ni s-a parut ca ar fi potrivit ca, beneficiind
de noile achizitii, sa reluam si sa actualizam anumite puncte de
vedere cuprinse in propunerea noastra din 1878, gandindu-ne
ca ar fi utile mai ales scolii, mediu in care existenta noastra
profesionala a inceput si s-a derulat mai multe decenii.
Maiorescu este un clasic al culturii noastre. A criticat
mediocritati, a respins nonvalori, uneori exagerand, dar, cu un
dram de noroc, reusind sa promoveze valori de netagaduit,
scriitori de prima marime. S-ar parea ca o contradictie a lui
Maiorescu