Autori

Autori care au publicat la Editura Rovimed Publishers

Spus si nespus in discursul literar


Spus si nespus in discursul literar


14,41 lei cu TVA

0234.537.441
0740.429.533

Luni - Vineri » 09:00-16:00

Importanta unei lucrari cu titlul: Spus si nespus in discursul literar, consta in primul rand in faptul ca se comunica intotdeauna mai mult decat ceea ce se spune, se rosteste mai putin decat se comunica prin gesturi, mimica, limbaj. Studiul implicitului ne permite sa nu mai vedem in limba un mijloc logic, direct si sigur de comunicare deoarece in cadrul comunicarii verbale, o parte foarte importanta ramane ne-exprimata si trebuie dedusa de interlocutor plecand de la cea deja rostita. Pentru descifrarea implicitului trebuie sa gasim in limbaj eventualele indicii.
In cadrul acestei lucrari ne propunem sa facem un studiu asupra a ceea ce ramane nespus in comunicare sau ceea ce este afirmat clar, in mod deschis, explicit si intentionalitatea celui care transmite mesajul, cu alte cuvinte, ceea ce vrea sa spuna cu adevarat enuntiatorul.
Vom prezenta mai multe abordari ale notiunii de discurs, din mai multe perspective. Cel mai important este faptul ca discursul reglementeaza ordinea limbajului si caracterizeaza felul in care subiectul vorbeste, aspectul exprimarii, stilul locutiunii. El imprumuta de la rostirile orale structura si scopul.
Apoi vom vedea ca actul de a vorbi nu este doar o reprezentare a lumii, dar si o forma de actiune asupra celuilalt. Teoria actelor de limbaj ne invata ca orice act lingvistic constituie o enuntare care vizeaza sa modifice o situatie. Toate actele de limbaj, asa spuse elementare, se integreaza unui nivel superior in discursuri care produc la randul lor o modificare asupra destinatarilor. Discursul ca dimensiune esentiala a limbajului serveste la a face prezent cuvantul si caracterizeaza maniera de a vorbi a subiectului.
Pentru o comunicare reusita, trebuie sa luam in considerare prezenta si rolul interlocutorului in actul comunicational deoarece buna transmitere a mesajului depinde de asemenea de atentia interlocutorului si de capacitatea sa de intelegere. De aici necesitatea pentru locutor de a dezvolta strategii care sa influenteze structura discursului pana la nivelul frazei. Limbajul cotidian este un sistem complex de semne ce serveste unei mari varietati de scopuri. Atingerea adecvata a acestora a determinat specializarea limbajului in tipuri de discurs. Diferitele distinctii intre aceste tipuri se pot face fie in termenii modului de semnificare, fie in termenii folosirii unor complexe de semne, fie in termenii utilizarii acestora impreuna.
Enuntarea nu este posibila fara discurs, si prin consecinta acesta ar putea fi considerat ca mediul in care apropierea personala se alatura comunicarii sociale . El este in oarecare masura mesajul in act deoarece pe de-o parte, el da corp intentiei subiectului, articulandu-l codului vorbit, si pe de alta parte, el este dovada urmei acestui subiect in manifestarea verbala. Vom putea afirma ca discursul confera limbajului un statut : acela de a aparea ca o realitate vie, deschisa schimbului, comunicarii si creatiei. Vom demonstra ca discursul reprezinta o modalitate de manifestare a omului in lumea reala si ca trebuie considerat si privit ca un ansamblu de evenimente care se intrepatrund si se juxtapun sau ajung uneori sa se ignore si sa se excluda reciproc .
Michel Foucault apreciaza ca in spatele cuvintelor utilizate se ascund dominatii si constrangeri, suferinte, lupte si victorii. Activitatea discursiva, cotidiana si banala, are in ea puteri si pericole pe care cu greu ni le putem imagina. Toate acestea tin de domeniul implicitului.
Vom arata in aceasta lucrare ca fiecare act de limbaj este un act unic, specific in ceea ce priveste locutorii, locul, momentul, diversele circumstante care il insotesc. Vom vedea cum cuvantul meu poate avea mai multe efecte asupra alocutorilor mei: el poate sa plictiseasca sau sa entuziasmeze, sa impiedice un lucru sau sa-l incurajeze, sa irite sau sa convinga, sa interzica sau sa permita, sa-l incite pe celalalt sau sa-l reduca la tacere.
In subcapitolul dedicat incursiunii in teoria actelor de limbaj vom arata cum forta ilocutorie a enuntului este cea care modifica in orice moment raporturile si face sa avanseze schimburile verbale, conversatiile, dar si toate raporturile dintre oameni. Tot aici, cu ajutorul exemplelor vom demonstra cum ca ar fi o greseala din partea destinatarului de a considera intr-un act de limbaj doar intentionalitatea lui, pentru ca ceea ce spunem nu coincide intotdeauna cu ceea ce vrem sa spunem. In ceea ce priveste actele de limbaj indirecte, acestea au menirea de a reduce ambiguitatile semantice contribuind in acelasi timp la determinarea utilizarilor posibile ale limbajului. Si in continuare, vom arata ca acestea sunt in stransa legatura cu implicitul. Cu alte cuvinte, acestea sunt enunturi prin care locutorul vrea sa spuna ceva in mod implicit precum: aluzii, ironii, metafore.
Trecem astfel la un alt capitol, dedicat implicitului lingvistic. Vom afla cauzele care ne determina sa recurgem la implicit. In primul rand, este vazut ca o masura de protectie a propriei persoane. Enuntarea directa presupune o asumare a unei responsabilitati din partea enuntiatorului. Prin implicit, ni se ofera posibilitatea de a ne ascunde in spatele sensului literal si de a refuza asumarea responsabilitatii asupra a ceea ce am spus. Un alt motiv, ar fi acela ca recurgem la formulari implicite si din cauza politetii: anumite lucruri nu pot fi rostite in orice moment, de catre oricine si in orice loc. Si in fine, un alt motiv l-ar constitui acela de a-l face pe celalalt partener la conversatie si la decodarea corecta a mesajului. Mai ales, in discursul literar, vom vedea importanta folosirii implicitului de catre autor.
Ultimul capitol al lucrarii este dedicat normelor, legilor discursului, care guverneaza orice conversatie.
In cadrul acestei lucrari ne propunem, prin exemple, sa demonstram importanta a ceea ce ramane implicit atat in cadrul conversatiei cotidiene cat si in discurs.

30 alte produse in aceeasi categorie: