Autori

Autori care au publicat la Editura Rovimed Publishers

Casa si fortele sale misterioase


Casa si fortele sale misterioase


18,90 lei cu TVA

0234.537.441
0740.429.533

Luni - Vineri » 09:00-16:00
  • Autor(i): Platonov Mihail
  • An aparitie: 2010
  • ISBN: 978-606-583-246-6
  • Pagini: 140

Am o prietenă foarte apropiată  care în tinereţe a absolvit cu succes facultatea de limbi orientale a Universităţii, apoi a lucrat mulţi ani ca traducătoare, iar acum vreo 16 ani a fost invitată să fie reprezentanta unei mari firme din China. Sonia (aşa o cheamă pe prietena mea) a plecat acolo cu soţul şi cu băieţelul lor. Câteodată imi trimitea scrisori pline de entuziasm şi încântare, iar în 1995 s-a întors în patrie.

- Uimitoare ţară! – spunea ea despre China, copleşită de prea plinul sentimentelor. Niciodată nu am mai întâlnit oameni de o asemenea delicateţe şi fineţe a simţurilor. Am învăţat multe lucruri acolo. Ştii cât de corect şi cu câtă înţelepciune îşi organizează ei traiul? În comparaţie cu chinezii, occidentalii sunt foarte grei de cap şi plini de sine.

Eu m-am simţit jignită. Cum aşa? Atâtea minunate opere de artă au fost create de pictori, scriitori, muzicieni europeni…

-  Nici unul nu pricepe nimic din cele mai simple lucruri! – mi-a râs în nas Sonia. Nici cel mai educat şi instruit european nu este capabil măcar să-şi aranjeze mobila în casă sau să-şi dispună construcţiile anexe în curte în aşa fel încât să nu-i fie ameninţat viitorul. În schimb, chinezii, de la vârsta cea mai fragedă învaţă să trăiască în armonie cu lumea înconjurătoare. Ei se străduiesc să nu distrugă, ci să construiască. Ştiinţa care studiază atitudinea corectă faţă de lume şi faţă de sine ca parte componentă a acestei lumi are mai bine de 4000 de ani. Isus nu se născuse încă, Mahomed nu venise pe Pământ, strămoşii noştri nu populaseră încă Marea Câmpie Rusă, grecii şi romanii de-abia ieşiseră din blănurile de animale, egipetenii încă nu-şi construiseră marile piramide, dar în China exista deja ştiinţa feng-shui.

Aşa am făcut eu cunoştinţă prima dată cu această expresie misterioasă.

- Feng – ce? -  am intrebat mirată.

- Vezi apartamentul meu? mi-a răspuns Sonia cu o altă întrebare la întrebarea mea. Este feng-shui. Priceperea de a crea o ambiaţă armonioasă pentru o viaţă corectă şi fericită. Nici un chinez care se respectă nu va locui într-un loc rău, adică acolo unde există un feng-shui malefic. În decursul câtorva milenii chinezii au învăţat să schimbe natura înconjurătoare în aşa fel încât să devină un ţinut primitor  şi lipsit de primejdii. Vezi tu, ei ştiu că eşecurile financiare au loc din cauză că feng-shui-ul firmei lor nu este tocmai benefic; viaţa personală nu merge bine pentru că feng-shui-ul casei în care locuiesc atrage ghinionul. Toate nereuşitele, bolile, grutăţile, chinezii le pun pe seama unui feng-shui neprielnic. Este foarte dificil să le explici europenilor ce înseamnă acest lucru. Priveşte dormitorul meu. Ţii minte că acolo pe perete nu aveam înainte acest tablou care reprezintă o cascadă. Iar la fereastră nu aveam plantele acestea frumoase.

- Da, este cumva mai plăcut, mai intim…

- În China am discutat mult cu maeştrii feng-shui şi ei m-au învăţat cum să-mi organizez spaţiul de locuit. Când m-am întors aici, am înţeles de ce în Rusia viaţa mea era departe de a fi cum mi-aş fi dorit eu să fie. Vinovată de toate ghinioanele mele era această cameră. A trebuit să corectez amplasarea mobilei, să schimb două fotolii, să-mi pun alte jaluzele, să-mi procur un tablou şi plante de apartament, să suspend beţişoare de bambus şi clopoţei în hol şi crede-mă, totul s-a schimbat imediat. Am simţit acest lucru şi eu, şi soţul meu, şi chiar fiul nostru.

- Poate că în toţi aceşti ani te-ai transformat în chinezoaică!

- Ce tot spui? Despre binefacerile feng-shui-ului am aflat dintr-o amară experienţă proprie. Când am ajuns în China, ni s-a repartizat de la serviciu o casă nu prea mare, numai pentru noi. Însă era atât de departe de centrul oraşului, unde era firma noastră, încât trebuia să pierdem foarte mult timp pe mijlocele de transport. Atunci am hotărât să mergem pe la adresele din anunţurile de la mica publicitate şi să căutăm o casă sau un apartament de închiriat mai aproape de locul de muncă. Colegii noştri chinezi încercau, nu ştiu de ce, să ne convingă să nu facem aşa ceva. Noi am continuat să căutăm. Am găsit un apartament foarte drăguţ la zece minute de mers pe jos de birourile firmei. Proprietarul, un omuleţ simpatic, în vârstă, s-a bucurat atât de sincer încât ne-a redus chiria la jumătate de preţ. Când am povestit la serviciu despre fericita întâmplare, şeful nostru ne-a aruncat o privire cam ciudată, ne-a rugat să-i mai povestim o dată despre bucuria care l-a cuprins pe proprietarul casei şi ne-a cerut să-l conducem până acolo. Văzându-l pe şeful nostru, bătrânelul şi-a schimbat imediat atitudinea. Eu, deşi cunoşteam destul de bine limba, nu am reuşit să înţeleg toate nuanţele discuţiei dintre ei. Se contraziceau cu privire la nu ştiu ce dragon, vorbeau despre un tigru cu ghinion şi despre un phoenix respingător. Noi ne uitam la ei cu gura căscată. În sfârşit, şeful nostru ne-a luat de braţ şi fără să-şi ia rămas bun ne-a scos de acolo în stradă. Ne-a spus că proprietarul voia să profite pe seama străinilor naivi. Când am început să insist cu întrebările, el a făcut un gest de nerăbdare şi ne-a promis să ne găsească un apartament mai apropiat de locul de muncă, într-un imobil mai benefic. După o săptămână ne-a invitat să-l vedem. Apartamentul era cu mult mai mic decât am fi vrut, deşi era spaţios şi chiar ne-a plăcut. Ceva mai relaxat, şeful ne-a anunţat că, din păcate, firma nu poate aloca mai mulţi bani pentru locuinţa noastră de serviciu, aşa încât puteam alege: fie să locuim departe de serviciu, însă într-o casă aflată în întregime la dispoziţia noastră, fie în centru, într-un apartament mult mai mic. Altă variantă mai bună nu ne putea promite, de aceea l-am asaltat cu întrebări, de ce apartamentul găsit de noi l-a contrariat atât de mult. El ne-a explicat că problema nu era bătrânul proprietar cu maşinaţiile lui financiare, aşa cum am crezut noi, ci feng-shui-ul deloc benefic al casei. Atunci am făcut ochii mari şi am continuat să pun întrebări. La facultatea de limbi orientale am învăţat multe lucruri referitoare la limbile respective şi la literatura în aceste limbi, dar de feng-shui nu ni s-a pomenit niciodată nimic. Şeful nostru nu era european, de aceea a înţeles mirarea şi iritarea noastră şi a încercat să ne explice simplu, pe înţelesul nostru ce înseamnă feng-shui. Ne-a condus la fereastră şi ne-a arătat clădirea din faţă, pe faţada căreia erau multe oglinzi şi ne-a spus că numai astfel proprietarii imobilului pot să anihileze influenţa malefică a pământului pe care este construită casa. În legătură cu apartamentul pe care l-am găsit noi, cu un preţ convenabil, nici măcar nu a vrut să pomenească. Ulterior am aflat că aproape toţi locatarii acelui apartament au murit în accidente, incendii sau au fost victime ale unor crime. După cum ştii, soţul meu este un om practic. El s-a uitat cam încruntat la minusculul apartament care ni se propunea, l-a luat deoparte pe şeful meu şi l-a întrebat ceva. A doua zi ni s-au înmânat cheile unui autoturism şi noi ne-am mutat în casa pe care la început am refuzat-o din cauza distanţei mari faţă de locul nostru de muncă. Mai târziu am aflat că această casă ne-o alesese însuşi şeful nostru şi, mai mult decât atât, pentru a se convinge pe deplin că are un feng-shui favorabil el a chemat un specialist în acest domeniu pentru a verifica locuinţa.

- Şi voi l-aţi crezut pe şef?

- Bineînţeles că l-am crezut. Am văzut ce grijă avea de noi. Mai târziu, când am făcut cunoştinţă cu adevăraţi maeştri feng-shui, am înţeles că alegerea şefului meu fusese aproape ideală. Ne aştepta un viitor fericit, o ascensiune rapidă pe linie de serviciu, viaţa fără griji ne era asigurată. Un maestru feng-shui, în timpul plimbărilor prin grădina plină de verdeaţă din jurul casei mi-a vorbit îndelung şi mi-a arătat semnele benefice ale unui loc favorabil, lăudându-l pe proprietarul casei. Treptat am învăţat să recunosc şi singură un loc rău sau un loc bun, iar afirmaţiile despre tigri, broaşte ţestoase, dragoni, păsări phoenix, nu mă mai miră. Acum ştiu că nu este vorba despre nişte monştri din basme, ci despre particularităţile unei bucăţi de teren din care una are o influenţă benefică asupra oamenilor, iar celelalte au o influenţă malefică. Şi dacă privim cu atenţie, putem înţelege de fiecare dată unde este un loc favorabil construcţiei unei locuinţe şi unde este nevoie de multe corecturi  înainte de a reuşi să respirăm liber.

- Dar aici la tine cum e?

- Acum e normal, dar am depus mult efort şi muncă pentru a îndrepta lucrurile…

- Deci un loc rău poate fi transformat într-un loc bun? m-am mirat eu.

- Bineînţeles, de asta există feng-shui.

În zilele următoare Sonia a venit la mine în vizită şi mi-a studiat cu atenţie apartamentul, apoi mi-a spus că nu este tocmai ideal, dar că lucrurile pot fi îndreptate, numai să am voinţa de a mă apuca de treabă. În aceeaşi vară, când familia mea a plecat la casa de la marginea oraşului, prietena mea m-a ajutat să mut mobilierul, să rezugrăvesc pereţii, să scap de vechituri, pe scurt, să-mi fac locuinţa curată, luminoasă, aerisită şi primitoare. Când ai mei s-au întors în oraş, apartamentul era de nerecunoscut, schimbările i-au surprins plăcut, iar obiectele cu specific oriental apărute în casa noastră şi oglinzile de diferite mărimi au provocat o adevărată furtună de sentimente. De atunci mi-au dispărut durerile de cap persistente, soţul meu a uitat că suferă de reumatism, iar băieţelul nostru a început să aibă note mai bune la şcoală. Rezultatele acestea au fost atât de neaşteptate pentru mine, încât am început să studiez şi eu această artă misterioasă şi făcătoare de minuni – feng shui.

Fireşte că nu sunt un maestru, am încă foarte multe lucruri de învăţat. Dar  sunt absolut convinsă de faptul că feng-shui poate transforma viaţa oamenilor, indiferent unde locuiesc aceştia – fie în Orient, unde încă din copilărie oamenii ştiu despre existenţa sa, fie în Occident unde oamenii nu cred în aceste lucruri. Putem să nu credem de pildă că termometrul indică temperatura corpului, însă din caza neîncrederii noastre nu se schimbă cu nimic situaţia reală. Putem să râdem de oamenii care culeg ierburi de leac de prin mlaştini şi afirmă că vindecă nu ştiu ce boli. Dar din ierburi se prepară medicamente, iar când ne este rău luăm aceste medicamente cu foarte mare încredere în efectul lor. Aşa că feng-shui nu pretinde de la noi convingerea şi încrederea deplină că ne va schimba viaţa în bine. El funcţionează pur şi simplu. De ce? Cum? Ce se ascunde în spatele acestei ciudate ştiinţe? Despre toate aceste lucruri am hotărât să scriu o carte pentru că feng-shui a devenit popular nu numai în America, ci şi în Europa, unde este practicat cu mult succes şi de ceva timp şi în Rusia. În timp ce lucram la această carte m-a frământat mult o problemă: cum să îmbin cunoştinţele Orientului cu tradiţiile noastre populare ca să nu apară respingerea lor instinctivă? Se ştie că multe lucruri folositoare nu sunt acceptate sau sunt percepute în mod neadecvat de către oamenii aparţinând unei alte culturi. Utilizarea substanţelor narcotice în ceremoniile de cult religios nu avea esfect nociv asupra oamenilor, până când au ajuns în Europa. Acum ne chinuim să găsim soluţii pentru a ne feri copiii de contactul cu aceste substanţe. Se schimbă cultura, se schimbă şi relaţia oamenilor cu anumite cunoştinţe şi apare fanatismul, răutatea, cruzimea, cu alte cuvinte un rău colosal. Cum să eviţi răul şi să obţii doar foloase? Pentru a răspunde la această întrebare va trebui să pătrundem în negura veacurilor, să atuncăm o privire în China acelor vremuri când s-a născut ştiinţa feng-shui şi în acelaşi timp să ne îndreptăm atenţia şi asupra trecutului ţării noastre, unde se ascund de asemenea lucruri foarte interesante.

30 alte produse in aceeasi categorie:

Clientii care au cumparat acest produs au mai cumparat si:

Coş  

Nici un produs

Livrare 0,00 lei
Total 0,00 lei

Coş Plăteşte